Hye guys 
nu am mai prea fost pe aici defapt nu am mai fost deloc cam de prin martie… sincer am renuntat la fic, imi pare rau pentru cei care il citeau si la care poate le placea sincer mie mi se parea lame in orice caz daca va place lasati un comm ca sa stiu daca sa mai continui sau nu… de facut capitole noi nu cred ca mai pot deoarece nu prea mai stiu sa scriu dar cred ca mai am vreo 2-3 capitole facute de acum cateva luni si daca va place le pot posta. Ma gandesc sa incep un fic in engleza pentru ca in romana nu prea ma mai descurc in orice caz o sa incerc sa va anunt. Mersi pentru ca cititi <3
Latest Entries »
Cap. XV – Alicia`s drama
Eram in acea camera intunecoasa, delimitata doar de 4 peretii. Era camera mea, plina de lucrurile mele, de amintiri, de reusite si de esecuri. O viata in care am suferit. Stiam prin ce trece Silver, dar nu intelegeam de ce e asa de slaba, de ce credea ca daca se drogheaza rezolva totul? De ce?
Parintii mei m-au urat toata viata. Pentru ei eram doar un accident. Auzisem asta pe la 5 ani. Era noapte si imi era frica sa dorm. Am decis sa merg la mama si la tata sa le spun. Dar, in schimb i-am auzit certandu-se. Am stat sa privesc la usa, si rau am facut. Am auzit-o pe mama spunand: “Nu a fost vina mea!” Si pe tata urland la ea, spunandu-i ca sunt un copil bun de nimc, ca sunt urat si inutil, ca eram doar un accident. M-am intors cu lacrimi in ochii in camera mea, si de atunci nu am mai vorbit cu ei vreo 2 saptamani. Alicia si Daniel erau preferatii, copii perfecti. Eu eram doar un experiment ratat.
Am auzit-o pe sor`mea cum urla din nou. Probabil ca nu ii mai daduse taticu banii pentru chiloteii tanga de firma. M-am dus sa vad ce se intampla. Se certau din nou, doar ca acum era ceva legat de Alicia. Am tras cu urechea si am auzit cateva franturi:
- Dar mama, nu e adevarat! Nu e corect! Nu ma poti pedepsi pentru ceva ce nu am facut! Nu sunt eu in acel film de pe youtube!, spuse ea, aproape innecandu-se in lacrimi.
- Asta nu esti tu? Asta nu e fata ta?, o intreba mama, prinzand-o de par si aratandu-i o inregistrare pe telefon.
Ea ii raspunse cu nu, dar mama isi infipse degetele in parul Aliciei si o tragea in stanga si in dreapta. Nu puteam asista la asa ceva. Era totusi sora mea.
Am fugit repede in incapere si am prins-o pe Alicia. I-am desprins degetele mamei din parul sor`mi, dar ea incepuse doar sa urle si la mine cum imi permit sa ma bag si chestii dinastea. I-am raspuns ca nici eu nu credeam ca e Alicia. Mi-a aratat un filmulet porno, in care se vedea foarte clar fata unei fete care semana cu Ali, dar nu era Ali.
Am reusit sa ii distrag atentia mamei cu un subiect despre incalzirea globala. I-am povestit despre prezervative. I-am spus ca eu am auzit ca ele contribuie foarte mult la incalzirea globala. Evident, era o minciuna, dar Ali avuse timp sa fuga. Probabil se ascundea in baia mea.
Am alergat si eu sus si am gasit-o pe la mine in baie. Eram sigur. Tot timpul se ascundea acolo. Dar acum era altfel. Era indreptata deasupra chiuvetei. Nu vedeam nimic de parul ei, pana cand intr-un sfarsit am vazut cateva picuri de sange curgand. O, Doamne! Aveam de-a face cu 2 nebune: sor`mea si iubita mea, adica off doamne prietena mea ceea mai buna.
- Ali, stai! Ce dracu crezi ca faci?! Esti normala la cap? Opreste-te!, am urlat eu la ea chiar inainte ca lama sa ii atinga vena. Lama ii cazuse involuntar din mana, la contactul cu fainanta rece facand un zgomot de vioara strangulata. Sor`mea cea nebuna statea acolo, deasupra chiuvetei si plangea in hohote. M-am apropiat de ea si am imbratisat-o. Am incercat sa o linistesc .
Ea avuse o viata perfecta, cu toate ca fusese crescuta de o doica, ca si mine. Dar, avea tot ce isi dorea. Poate ca eu nu o cunosteam bine, asa cum ar trebui sa se cunoasca fratii, dar nici nu avusem ocazia.
- Hei, esti bine?, am intrebat-o intr-un final.
Ea nu imi raspunse. Doar daduse din cap si incepuse sa mearga spre pat. Se aseza si isi puse capul in mainii, spunand ca nu isi mai suporta viata si prostii dinastea. Am povestit cu ea pana cand a inceput sa se calmeze.
- Josh, de ce viata ne pedepseste atunci cand ne e mai mare dragul? De ce trebuie fiecare sa aiba portia de suferinta?, ma inteba, uitandu-se in jos.
Puteam afirma ca eram socat. Nu cunosteam latura aceasta a Aliciei. O stiam doar ca pe o fata obisnuita, dar nu imi spusese niciodata ce simte.
- Pai, asa e scris. Unii sunt meniti doar la suferinta, altii la mai putina, altii deloc. Despre tine se poate spune ca ai suferit putin, i-am raspuns, asteptandu-i reactia.
- Putin?! Nu mi se pare putin, imi spuse ea.
- Ali, tu nu sti ce e aceea suferinta. O cearta-doua, un luat de par sau dinastea, nu inseamna suferinta. Uita-te la Silver. Ea sufera, nu tu. Tu ai viata perfecta pe cand ea nu o are.
- Silver? Prietena ta? Ea sufera? Pe naiba!, imi spuse pufnind.
- Esti superficiala Ali!, i-am spus eu. Iti pasa doar de tine! Nu credeam ca esti asa, i-am spus asta, cu toate ca stiam ca e asa, ca e doar o fata fitoasa si superficiala. Daca Silver nu a suferit mult, atunci nimeni nu a suferit, am continuat eu.
- Spune-mi ce a patit atat de grav, imi spuse ironica.
- Pai, a avut un accident, coma, incercari de violurii, drogurii, alcool, dezamagirii si multe altele, pe care eu probabil ca nu le stiu, i-am raspuns eu, gandindu-ma intens la ce am spus.
- Drogurii?, ma intreba curioasa.
- Dap, i-am raspuns eu. O, Doamne! Trebuie sa plec!, i-am spus, sarind in picioare.
- Unde?, ma intreba ea, in acelasi timp curioasa dar si trista.
- La Silver. I-am promis ca ajung pe la 3 la ea, si deja e 4, i-am raspuns, dandu-mi jos tricoul si cautand de zor prin dulap dupa ceva mai gros. Am gasit intr-un final un tricou negru cu un citat scris pe el.
Mi l-am luat pe mine si m-am intors spre Alicia, care parea ca ramase putin uimita, sincer, nu stiu de ce.
- Eroarea creeatiei?, ma intreba, citind scrisul de pe tricoul meu.
- Da, e un citat din „Pendulul lui Foucault”, i-am raspuns, dar nu ma asteptam sa stie ce carte e.
- Aha. Deci sa inteleg ca acum pleci?, ma intreba ea.
- Cam da. Mai vorbim si ai grije de tine!, i-am spus, iesind pe usa si inchizand-o in urma mea.
Am alergat pana la Silver, pentru ca voiam sa ajung cat mai repede, iar cu masina nu aveam sanse, pentru ca drumul sigur era blocat. Oamenii la ora asta alergau spre casa ca sa se uite la stiriile de groaza de la ora 5.
Cand am ajuns in fata casei lui Silver, am vazut un atv si masina tatalui ei. Doamne sper ca nu gasise o noua metoda de sinucidere in acel atv. Sper ca mai era cineva la ea si ca acel atv nu ii apartinea. Am urcat cele cateva trepte si am batut la usa.
sper a va placa 
<3
Cap XIV- The reality
M`am trezit cu o durere groaznica de cap, era oribil. M`am ridicat in fund si am vazut un pahar cu apa si o aspirina langa, am luat micuta tableta in mana si am inghitit`o cu apa. Mi`am dat seama ca m`am imbatat abia cand am coborat jos si am vazut miile de cioburi din sufragerie. Lumina care intra pe geam se juca in ele dupa care parasea incaperea lasand`o rece si singura ca si inainte. Am inceput sa adun cioburile cu mana punandu`le intr`un faras, un ciob se razbuna pe mine crestandu`mi pielea si lasand picuri mari si rosi de sange sa pateze covorul alb. Am continuat sa strang cioburile in continuare ignorand durerea si sangele. Nu mai imi aminteam clar ce se intamplase, daca am fost singura sau a mai fost cineva cu mine. M`am dus la baia de langa camera mea si am lasand apa rece sa curete rana dupa care am pansat`o si am mers in camera. Am auzit telefonul sunand, era Josh, am apasat pe butonul accepta si am asteptat sa spuna ceva in speranta ca va intelege cat de rau imi pare ca m`am comportat ca o idioata, ca sunt o idioata, dar si cat de tare vreau sa il cred, nu vreau sa cred ca el facuse un asemenea pariu.
-Silver esti acolo? Ma intreba el ingrijorat.
-Da, i`am spus eu uitandu`ma pe geam.
-Esti bine? Cum te simti? Ai mai vomitat? Intreba el.
-Poftim? Normal ca sunt bine, cand am vomitat? Am intrebat eu mirata.
-Ieri, dupa ce te`ai imbatat, imi spuse el.
-A da, nu imi amintesc nimc, i`am raspuns eu trista. Ce data e azi?
-12 Decembrie, sti ca ar cam trebui sa mai dai si pe la liceu asai?
-Am si uitat de liceu, i`am raspuns eu sincera, cred ca o sa merg de luni, tinand cont ca acum e sambata.
-Aha, vrei sa vin dupa tine? Ma intreba el neezitand sa se laude ca el are 16 ani si permis.
-Daca tu vrei da, laudarosule, am spus eu scotandu`i limba, gest pe care evident nu il putea vedea.
-Nu ma laud, spuse el razand, oricum in cateva luni ti`l vei lua si tu.
-Stiu, i`am raspuns eu.
-Sil, vezi ca trec pe la tine mai tarziu, pe la 3, daca e ok, ma intreba el sfios.
-Pai normal ca e ok, sti ca imi esti ca si un frate, adica aa nu asta vroiam sa zic.
-Oricum nu conteaza, ne mai auzim, pa, imi spuse el dar cand sa ii spun si eu pa inchise. De ce trebuia sa fiu cretina si sa ii spun frate? Nu imi e ca un frate adica nu mai e, imi e mai mult de atat, defapt nu stiu ce imi e, nu stiu ce e cu mine.
Cred ca azi trebuia sa ajunga si tata acasa, era 12 deci probabil ca da. Speram ca va ajunge seara, nu prea aveam chef sa aud: Doamne Silver unde ai fugit? Silver ce ai patit la deget? Silver ce e cu ochii aia, Silver ce e cu tine? Silver te droghezi? Dar Silver ce s`a intamplat cu whiskeyul meu preferat? Sau Silver vinul meu de 100 de milioane de ani unde naiba e? Dar spre dezamagirea mea am auzit motorul masinii si imediat am vazut un Porsche negru. Normal ca tata avea alta masina doar el era tata. L`am vazut coborand din masina si m`am dus repede la baie sa ma machiez, el nu trebuia sa imi vada cearcanele si sa isi dea seama de prostiile pe care le faceam. Mi`am mascat cearcanele, m`am facut cu rimell si putin ,luciu de buze. Mi`am aranjat parul si m`am imbracat cu o pereche albastra de jeansi care imi faceau picioarele sa para mai lungi si o bluza larga, dar shik. Botinele mele cumparate cu luni inainte ma asteptau fericite in dulap asa ca am decis sa le incalt. Dupa ce m`am uitat in oglinda si m`am asigurat ca aratam ca si inainte de accident am coborat incet scarile. Tata nu era singur, se auzeau voci, dupa care am auzit un motor puternic afara, aproape ca facea casa sa se zguduie din temelii cu toate ca tata spunea ca rezista fara probleme la un cutremur de 7, 5 pe scara Richter, eu nu credeam.
-Silver scumpo! Venise tata cu bratele deschise spre mine imbratisandu`ma. Ma bucur asa de mult ca ti`ai revenit fetita mea.
Fetita? Iarasi credea ca am 5 ani? Doamne, am refuzat sa commentez pentru ca stiu ca nu ii placea sa i se puna la indoiala calitatiile de tata cand mai era cineva. Daca tot vorbim de cineva, cine o fi tipa aceea? Era o femeie cam de 35-40 de ani, roscata cu ochi albastrii patrunzatori. Trasaturile fetei ei aduceau a Ileana Cosanzeana, era frumoasa, trupul ei mladios era bine pus in evidenta de rochita vaporoasa pe care o purta. Langa ea se afla o fata, nu cred ca avea mai mult de 14 ani, ii dadeam maxim 14. Era frumusica, dar nu perfecta, parea destul de snoaba, dar toate eram asa. Nu parea prea incantata, ea stia ce se petrece, eu nu stiam. Parea chiar trista, poate ea stie prin ce trec acum, poate ea ar putea intelege, poate si ea a trecut prin ceva asemanator. Cel mai dureros lucru pentru mine era pierderea mamei mele. Va ramane pentru totdeauna un gol. In inima mea, acolo unde ar trebui sa fie poza mamei, amintirile si tot ce ma legau de ea, acolo e doar o bucatica de hartie jerpelita pe care scrie mama. Niste poze vechi si pricajite mai ramasese din mama mea, nu o cunoscusem niciodata. Aveam un gol imens acolo, marginile inca sangerau, eu nu avusem niciodata parte de iubirea unei mame, nu am avut o mama care sa imi spuna ce sa fac in viata, o mama careia sa ii povestesc primul sarut, prima iubire sau prima noaptea de dragoste de care inca nu avusem parte. Nimeni si nimic nu o va putea inlocui vreodata.
-Buna, am spus eu cu buzele tremurande spre femeia care era in fata mea.
-Buna frumoaso, spuse ea parand incantata de cunostinta.
Atunci l`am vazut pe tata cum se apropie de ea si cum o prinde de mana. Mi`am dat imediat seama ce se intampla. Ei doi, el si si si ea…..
scuze ca postez asa de rar dar nu prea am timp de scris :-s
Cap. XIII – This is Silver? Why she is so friendly, lovely and adorabile?
Am pasit incet in camera intunecata. Sil era acolo, asezata pe un fotoliu cu o sticla de whiskey aproape goala intr-o mana, si cu una de vin in cealalta.
M-am asezat pe fotoliul de langa ea. Nu i-am spus nimic, asteptand ca ea sa sparga tacerea. In schimb, ea doar se uita lung la mine si imi inmana sticla de vin, dupa care spuse ceva, dar nu am inteles ce.
Dumnezeule mare! Femeia asta bause o damigeana de vin, sau de ce vorbeste asa? Mai bine as face ceva sa o opresc din a se distruge singura, sau poate asta era hobbyul iu… adica prietenei mele.
Doamne Josh, trebuie sa incetezi! Nu trebuie sa o mai vezi asa! Ea e doar o amica, o prietena, nimic mai mult! Baga-ti asta in capul acela prost!, am tipat la mine, bineintele ca in gand, altfel Sil ar cred ca sunt de la spitalul 9.
- Ce zici daca mi-ai da mie… aaa… si sticla de whiskey?, am intrebat-o, analizandu-i reactia.
Ea in schimb daduse din umeri si imi aruncase sticla care cazuse pe jos, spargandu-se in mii de bucatele. Noroc ca era goala, caci altfel era risipa de lichid incolor care te face sa uiti de tine.
- Hai sa te duc sus, i-am spus, pregatindu-ma sa ma ridic de pe fotoliu, dar ea in schimb venise catre mine si spuse ceva ce nu am inteles din cauza sughiturilor ei repetate.
- Josh, hac… nu vre… hac… au sa merg… hac… sus… vreau sa… hac…. stau cu tine!, reusise ea sa spuna, in sfarsit. Erau primele cuvinte pe care le-am inteles in seara aceea de la ea.
- Silver, esti beata si nu e exclus sa fi si drogata. Acum, te rog taci si lasa-ma sa te duc sus, i-am spus, luand-o in brate.
Era grea ca si un sac de cartofii. Pun pariu ca alcoolul si drogul din ea cantareau cat jumatate din intreaga ei greutate. Am urcat greoi scarile cu ea. Am dat un picior in usa pentru a intra in camera ei si am asezat-o pe pat. Speram ca va dormi si va fi fata „cuminte”, ceea ce e exclus in cazul ei. Chiar nu inteleg cum se transformase atat de repede.
- Josh… hac… vino-ncoace, spuse ea, ridicandu-se in fund.
M-am asezat pe pat si m-am uitat la ea, asteptand sa imi spuna de ce ma chemase.
- Josh, vreau sa imi cer scuze pentru tot, spuse ea, lasand cateva lacrimii sa se prelinga pe obrazul ei rece.
- Sil, nu ai pentru ce sa iti ceri scuze, i-am raspuns, parca simtindu-ma vinovat.
- Normal ca am. Josh, un lucru te rog. Nu mai fi asa de bun cu mine. Sunt o proasta! Nu sunt buna de nimic! Sunt cretina, si ranesc toate persoanele la care tin. Uita-te la noi doi. Am fost impreuna in jur de o saptamana. Tu chiar ma iubeai, eu chiar te iubeam. Nu m-am despartit de tine pentru ca nu te mai iubeam, ci pentru ca te iubeam prea mult. Imi era frica, probabil de tine, de mine, nu stiu de ce. Sau poate eram doar prea timida ca sa te sarut, imi spuse ea tragandu-si nasul.
- Eu… eu nu stiu ce sa zic, i-am spus sincer. Am doar o intrebare: Pe Brock de ce l-ai sarutat, dar pe mine nu ai avut curajul?, am intrebat-o, amintindu-mi de trecut. Ea fusese cu Liam, dar la fel a facut si cu el. I-a fost frica sa il sarute. Din 3 mere rosii, frumoase si zemoase la suprafata, ea il alege pe cel putred in interior, adica pe Brock.
- Nu e evident?, ma intreba, parca asteptand sa strig raspunsul in gura mare, sa imi dau seama. Dar era atat de evident, incat nu mi-am dat seama. Am preferat sa astept sa imi spuna ea.
- Alcoolul, Josh. Dupa doi Martini crezi ca mai gandeam lucid? Oricat de mult imi place viteza, nu as fi condus cu 205 km/h din prima, imi spuse, parca regretand aceea clipa. Era ceva special pentru mine. Primul sarut inseamna ceva special. Voiam sa il dau doar cuiva care merita, dar alcoolul si adrenalina din mine l-au ales pe Brock, imi spuse, plecand capul.
- Uite ce e Silver. Culca-te. Esti beata si drogata. Nu mai gandesti lucid, i-am raspuns, ajutand-o sa se intinda. Dar in cateva secunde am vazut cum se ridica si fuge spre baie.
Doamne! I se facuse rau. Prea mult alcool. Am mers spre usa si am intrat fara sa mai bat. Trebuia sa fac ceva, sa o ajut cu ceva. Nu puteam pur si simplu sa o las acolo.
- Silver, esti bine?, am intrebat-o ingrijorat.
- Acum cred ca da, imi spuse ea, luand periuta de dinti si incepand sa isi spele meticulos dintii, pe care ii puteai asemana cu micute perle perfect albe.
Am stat cam 3 minute asteptand sa isi termine de periat dintii, dupa care am ajutat-o sa mearga in pat ca sa se odihneasca. Dupa ce a adormit, i-am pregatit un pahar cu apa si o aspirina, pe care i le-am pus pe noptiera. Stiam ca dimineata o va apuca o durere de cap de ii va veni sa se urce pe pereti.
M-am asigurat ca va avea tot ce are nevoie dimineata, dupa care am pornit spre casa, sau ce o fi.
Nu am avut niciodata o viata perfecta sau fericita asa cum vezi in toate filmele. Am fost pur si simplul ratatul familiei, dupa parerea parintilor, sau mai bine zis, a monstriilor care m-au creat. Tot timpul fratele meu, Mike, si sor`mea, Alicia, erau pe primul loc. Eu eram doar un alt copil. Unul de care nu aveau nevoie.
Am ajuns pe pajistea din fata casei. O casa uriasa cu o curte pe masura. Statuete de bronz se iveau de dupa fiecare colt. Masinile de lux ale parintilor erau parcate pe alee pentru a putea fi admirate. Nu era o zi in care ei sa nu se laude cu bogatia lor.
M-am plimbat incet pe aleea singuratica din fata casei. Era decembrie. Bucatele din inima franta a verii erau asternute pe toata aleea. Aveau forme diferite, tot felul de frunze.
Am apasat incet pe clanta si am intrat intr-un hol spatios, holul casei in care crescusem, la fel ca si Silver, fara pic de iubire, crescut de niste doicii care ma iubeau mai mult decat proprii parinti.
Am vazut-o pe Alicia stand in fund pe covorul din sufragerie si analizand atenta niste pliante. M-am dus spre ea si am intrebat-o:
- Hei! Ce faci?
- Hei, Josh!, spuse ea, afisand un zambet incredibil de mare. Bine. Uite ma gandesc unde sa merg la cumparaturii, imi spuse fericita.
Mda. Era vorba din nou de cumparaturii, de haine scumpe, de firma si fite. Stiam totul despre asta.
- Tare, i-am raspuns cu jumatate de gura.
Am plecat de acolo si am urcat scarile pana la camera mea. Vroiam sa raman singur, sa ma gandesc la tot, la toate. Oare Silver chiar isi ceruse scuze? Sau era din nou alcoolul cel care dicta?
Imi aminteam ochii ei rosii din cauza drogurilor. Parea atat de trista… Nu suportam sa o vad asa, suferind.
Cap XII- I`m so drunk then I don`t even know my name
Nu pot sa cred, ce fel de creatura era Josh? Cum sa imi parieze virginitatea? Nu pot si nu vreau sa cred una ca asta. Josh nu era asa, el nu era tipul pervers, obsedat sexual, el era dulce, tandru si romanitc.
„ I`m gone,
The ground is shaking under,
Feels like the world
May all come crashing down
And now you`r words
And sorry`s have no meaning
Baby you lied,
You turned on,
Wasan`t my imagination
Evreybody knows
That you been running `round
So dumb
Let you play whit my emotions,
Baby you lied”
Doamne cand ma gandeam ce bine se potriveau versurile piesei cu viata mea, era doar o minciuna, un nimic, chiar nu pot intelege pentru ce am fost creata, probabil doar sa sufar, da! Eram menita la suferinta, droguri si violuri, eram praf si stiam asta.
„If this isn`t love what did I fell inside”
Era Josh, nu vroiam sa ii raspund, sigur vrea sa imi spuna ca ma uraste ca sunt o drogata proasta, dar ce mai conta? I`am respins apelul si l`am sunat pe Liam, era singurul care imi putea da ceva care sa imi aline durerea. Trebuia sa ne intalnim tot acolo, in aceea padure deasa si singura, ca si mine, ca si sufletul meu. Am inceput sa alerg intracolo, stiam ca Liam va ajunge inaintea mea si asa a si fost, m`am indreptat spre el gratios si i`am spus:
-Hey, ai adus?
-Mda, dar nu asta conteaza acum, Silver credeam ca e doar un joc, nu credeam ca, tu chiar te droghezi, uita`te la tine cum areti! Imi spuse el aratand cu degetul spre fata si hainele mele. De ce ii pasa? Daca am fost impreuna in clasa a 7`ea nu conta, el m`a parasit nu eu.
-Nu inteleg de ce iti pasa? Adica esti doar un dealer, esti singura persoana care are ce imi doresc, acum da`mi! I`am spus eu pierzandu`mi rabdarea.
-Nu Silver, nu e bine si sti asta! Dar eu nu inteleg in ce te`ai transformat, erai frumoasa, de treaba si prietenoasa, acum esti doar o drogata neingrijita, uita`te la tine!
-Nu`mi pasa! I`am spus eu simtind cum genunchi imi cedeaza iar in cateva secunde ma aflam pe pamantul ud. Mirosu intepator de pin imi invada narile. Uram mirosul de pin si cel de brad. Nu mai imi suportam viata, doream sa mor.
-Nu plange, spus el venind spre mine si imbratisandu`ma. Ce s`a intamplat?
-Multe, un rahat, i`am raspuns eu.
-Niste detalii ar fi bune ca nu cred ca te`ai apucat tu de cocaina doar pentru ca iti placea sa o tragi pe nas, imi spuse el stergandu`mi o lacrima cu degetul.
-Pai prima data a fost accidentul, apoi coma, visul care l`am avut cand eram in coma, era ca si realitatea, apoi a fost faptul ca lumea mea era cu fundul in sus si azi aproape violul meu a da si sa nu uitam ca mi`au pariat virginitatea, cred ca ajung asai? Am intrebat eu lasandu`mi capul in jos.
Liam se lasase jos in asa fel incat sa se poata uita in ochii mei, i`am vazut ochi de un verde patrunzator, mi aminteam din clasa a 7`ea cand puteam sa ma pierd in ei, Liam era un fel de Josh doar ca mai wild si mai singuratic. M`am apropiat de el pana i`am simtit respiratia calda pe fata mea. Cred ca vroiam sa il sarut, speram ca el ma va face sa uit de tot, ca el nu ma va trada. Si`a miscat putin capul dupa care isi lipise buzele uscate de ale mele. Mi`am impletit degetele in parul lui si am inceput sa il sarut cu brutalitare, el imi puse mainile pe talie si ma trase mai aproape, continuand sarutul. Deabia mai aveam aer, m`am oprit pentru a respira, la fel a facut si el dupa care m`am uitat la el.
-Nu trebuia sa facem asta, imi raspunse el inclestandu`si maxilarul.
Nu i`am spus nimic, nu mai stiam ce vreau, m`am apropiat din nou de el si am inceput sa il sarut. El isi bagase mainile pe sub bluza mea veche si ponosita de trening si prinse micuta incheietoare de la sutien, deschizandul. M`am asezat la el in poala si i`am dat jos tricoul.
-Silver, stai putin, spuse el oprindu`se, e prea frig si nu putem face asta.
M`am ridicat nervoasa si mi`am deschis bluza de trening pentru a`mi putea inchide la loc sutienul. Am observat cum privirea lui urcase de la abdomenul meu in sus poposind la sani.
-Vrei sa te ajut? Ma intreba el vazand ca ma chinui sa inchid sutienul. M`am apropiat de el si l`am lasat sa ma atinga din nou, am simti cum mainile lui reci imi ating pielea dandu`mi fiori.
-Gata! Spuse el intr`un final parand incantat ca a reusit sa inchida si el un sutien.
-Nu inteleg de ce toti ma resping, i`am spus eu, sunt chiar atat de urata? L`am intrebat uitandu`ma in alta parte.
-Normal ca nu esti urata Sil, ce`ti veni sa spui ca esti urata? Esti foarte frumoasa, doar ca eu nu sunt pregatit adica nu in sensul acela, nu pot sa fiu eu primul, nu ar fi drept, Josh te iubeste mult mai mult, nu pot sa iau ce ii apartine lui.
Poftim? De cand ii apartin eu lui? Nu sunt o jucarie pe care sa o plasati de la unul la altul!
-Eu nu apartin nimanui, nu stiu ce credeti voi sau ce vreti sa credeti, dar nu`mi pasa, i`am raspuns eu luandu`i drogul din buzunar. I`am intins bani si am plecat.
-Silver stai! Striga el catre mine dar nu m`am oprit, vroiam doar sa ajung acasa cat de repede, mai aveam o strada.
Am alergat cat de repede am putut si am urcat scarile. Am pus mana pe clanta si am apasat, am simtit cum un val de caldura ma loveste in fata. Am pasit inauntru si am mers spre camera mea, scarile pareau o amenintare, o pierdere de timp, dar nu aveam lift. Am urcat repede si am inchis usa de la camera in urma mea. Mi`am luat drogul si m`am intins pe pat asteptand sa isi faca efectul, in cateva minute am simtit cum tot raul dispare, ca si cum ai sterge literele de pe tabla cu un burete. Dar rana tot deschisa ramane, tot imi aminteam de Josh, de Liam si de Brock, nu aveam cum sa scap de ei, il iubeam pe Liam dar il iubeam si pe Josh, eram o epava, nimic mai mult, doar o fata idioata care nu are ce face cu viata ei de rahat. Am hotarat ca 1-2 pahare de vin nu ar strica asa ca am pornit in jos pe scari pana la subsol, am ales un vin vechi de 35 de ani si un whiskey si am urcat pana in sufragerie. Am indepartat dopul sticlei de vin am dus sticla la gura. Lichidul rosu, aromat imi ardea gatul, era o senzatie placuta, vroiam si putin whiskey asa ca am deschis si stila de whiskey si am baut cam jumatate cand am auzit pasi in spatele meu. Mi`am dezlipit ochii de pe acele sticle si m`am uitat in spate. Era Josh, cred, nu stiu cum ajunse aici sau de ce. Venise langa mine si se asezase pe celalalt fotoliu de langa semineu.
nextul dragelor>:D< sper ca mai cititi:D e foarte lung dar am decis sa nu il impart in doua si sa il pun asa cum e:)
Cap XI- He`s mine! I`ll kill you!
Josh`s Pdv:
„ Name just popped up again
UK just got hot again
Konvict music, top for the game
I`m in tha club and im watching the dame ”
- La naiba! E deja dimineata? Am spus eu cautand insistent telefonul pe noptiera. Dupa ce am aruncat pe jos ceasul acela stupid care imi tortura diminetiile, cutia de bere de aseara si o pereche de sosete evident murdare l`am gasit.
- Alo? Am intrebat eu cat de somnoros am putut, culmea ca nu ma prefaceam, eram doar natural. Nu la Tv ziceau crainici ca e IN sa fi naturala? Bine se referea la machiajul fetelor adica la fata lor dar infine gata cu gandurile plictisitoare.
- Josh, trebuie sa vorbim urgent! Spuse o Ashley foarte ingrijorata.
- Calmeaza`te femeie ca deja facem asta! I`am spus eu. Apropo ce`ti veni sa ma suni la ora asta tarzie in noapte? Am intrebat eu incercand sa imi ascund rasul, cat de stupid, radeam la glumele mele, stai frate ca asta chiar era buna, m`am gandit eu dar am fost intrerupt de Ashley care parea ca vrea sa imi spuna ceva important.
- Doamne Josh inceteaza, in primul rand e ora 5 dupamasa si in al doilea rand e grav.
- Off, spune ce s`a intamplat, dar repde ca vreau sa ma mai culc ca mor de somn, i`am spus eu inchizand ochii si intinzandu`ma ca un bebelus in pat. Aveam un pat urias pe care evident ca il adoram, cine nu ar vrea sa aiba loc sa se labarteze in pat?
- Silver, s`a intamplat, imi spuse ea parand exasperata.
- Ce a mai facut? Am intrebat`o eu sperand sa nu fie ceva grav, ultima data cand Ash a fost asa de speriata, ingrijorata si exasperata a fost cand micuta fetita, adica Silver s`a cam plimbat cu dragutul de Brock si nu a facut decat un accident urias cand conducea cu doar 205 km/h. Noroc ca a scapat cu viata.
- Vezi, stiam ca iti pasa de ea, ca in interiorul tau chiar ti la ea, dar nu ca la o simpla prietena, spuse Ash, iar eu eram sigur ca daca ii puteam citi gandurile sigur era ceva de genul : „Oooooo, ce dragut, ce dulce, ce innocent” ce blabla mi se facea rau doar cand ma gandeam.
- Ok, sa terminam cu asta, acum spune`mi ce s`a intamplat cu ea si fara sa mai deviezi de la subiect asa cum deraiaza trenul.
- Se drogheaza! Si de parca nu ar fi destul ca ea se distruge acum a si fugit si naiba stie unde e! Spuse Ashley isterizandu`se.
- Poftim? Ce face? Am spus eu sarind nervos din pat. Nu pot sa cred, fata asta chiar vrea sa moara, chiar nu isi da seama ca eu tin la ea, ca o iubesc? E atat de cretina? M`am gandit eu.
- A fost azi la mine, incepuse Ashley sa imi povesteasca cat timp eu imi trageam o pereche de blugi pe mine un tricou si imi luam haina.
- Unde e acum? Am intrebat`o eu coborand scarile.
- Nu stiu unde e, tot ce stiu e ca a pornit spre strada Victoriei, nu am apucat sa o urmaresc pentru ca eram desculta, imi spuse ea.
- Ok, mersi, i`am spus eu inchizandu`i bietei fete telefonul in nas si incepand sa alerg spre usa. Am apasat pe clanta si am iesit afara cat ai zice peste.
- Doamne! E uda! Am tipat eu cand mi`am dat seama ca am uitat sa imi pun pantofi si am aterizat direct intr`o balta.
M`am intors spre „nava mama” in cazul meu holul casei si mi`am schimbat sosetele care acum erau groaznic de ude si nicidecum albe. Mi`am luat o pereche de pantofi intergalactici, bine, bine poate nu aveau raze X dar erau niste tenisi foarte comozi. Dupa ce mi`am pregatit echipamentul am deschis mandu usa ca si un supererou. Inainte erau nori dar cand supereroul deschide usa se aude fanfara alcatuita din tipi cidati, de regula anglicani care au o palate neagra, uriasa asezata frumos pe cap. Normal, daca am fi in filme acum soarele s`ar ivi doar am iesit eu afara, dar spre ghinionul meu am vazut doar un joc incredibil de lumini pe cer, care era fulgerul iar dupa cateva minute nelipsitul tunet isi facuse si el preventa bineintele gafaind de oboseala pentru ca il cam alergase fulgerul. Am fost trezit din visare de un zgomot oribil, probabil era matul vecinilor, la naiba! Sper ca nu e din nou sezonul de imperechere. Daca da trebuie sa baricadez usile.
Am decis in final ca ar cam trebui sa nu ma mai prostesc si sa merg in cautarea drogatei aia mica pentru care mi`as da si viata. Sper doar ca era bine, ca nu luase o supradoza sau nu facuse o prostie. Abia atunci m`iam dat seama cat de grav era, cate se puteau intamplat cat timp eu faceam pe un super-erou care isi purta chiloti peste costum.
Am inceput sa alerg spre strada aceea al naibi de departe, vedeam cum copacii si stalpii se indepartau de mine cu viteza, stiam ca trebuie sa ajung repede acolo, nu puteam sa risc sa o las sa pateasca ceva din nou, nu cred ca as mai putea suporta sa o vad stand pe un pat de spital inerta. Dupa 10 minute i`am vazut, era Silver si el, am marait la gandul ca ea ar putea sa fie interesata de el. Ce doamne! Era drogata, daca se intampla ceva nu era vina ei, sigur ea nu stie ce face, dar poate el a venit la ea, poate el s`a intalnit cu ea si o forteaza sa faca naiba stie ce. M`am apropiat in asa fel incat eu sa ii pot vedea viata trantorului acela, dar el sa nu ma vada. Silver era acolo, uda din cap pana in picioare, si desculta. Parul ei odata aranjat si frumos era acum ravasit si umed, fata ii era neagra din cauza rimelului care se scurse atunci cand picuri de ploaie se asternuse pe genele ei, sau doar planse. Nu parea sa fie speriata, se uita doar in gol la cretinul din fata ei, nu cred ca ii mai pasa ce se va intampla cu ea, era clar, trebuia supravegheata neaparat. L`am auzit pe fraier cum ii spuse:
-Nu ne`am mai vazut de mult asai? Normal ca nu, am incercat sa il tin departe de ea, cat de idiot poate fi? Uitate la el cum o studiaza din cap pana in picioare. Nu pot sa cred cat de aproape era de ea. Idiotul ii desfacuse bluza de trening lasand la vedere pielea ei bronzata si cicatricea de sub san pe care o avea din accident. Era din ce in ce mai aproape, am vazut cum ii daduse jos bluza de trening lasand`o doar intr`un sutien amarat.
-Lasa`ma, mima ea, era prea slabita ca sa il indeparteze si prea drogata ca sa isi dea seama ce urma sa se intample. Trebuia sa intervin, sa il dau jos pe cretinul acela de pe ea, trebuia sa ii arat ca nu o va lua inaintea mea, adica nu o va lua niciodata, voi avea eu grije de asta. Am iesit din umbra si m`am indreptat incet spre ei:
- Brock!, am tipat, oprindu-ma din drum, in timp ce ma uitam la el.
- O, ce dragut! Joshulica a venit sa te salveze inainte ca eu sa obtin ce vreau inaintea lui. Nu vrea sa piarda pariul, spuse Brock, ranjind spre Silver.
- Ce pariu visezi?, l-am intrebat cu jumatate de gura.
- Nu te preface ca nu sti, imi spuse el, ranjind si mai mult.
- Nu ma prefac. Acum, ia-ti labele de pe Silver, sau te omor!, am tipat nervos la el.
M-am uitat inspre Silver. Nu parea speriata. Poate doar plictisita, sau poate urma sa faca o criza.
Asa cum ma asteptam, in cateva secunde a inceput sa urle la noi cat de tare o tineau plamanii:
- Stop! Vreti sa imi explicati si mie ce dracu` se intampla? Ce pariu?, intreba ea exasperata, uitandu-se cand la mine, cand la Brock.
- Pai, scumpo, incepuse cretinul de Brock. Sti, iubitelul tau a pus pariu pe virginitatea ta, spuse, razand in hohote.
- Taci, fraiere!, am spus, sarind la gatul lui si i-am dat un pumn in fata.
- E adevarat Josh?, ma intreba ea cu lacrimi in ochii, dorindu-si sa fie un cosmar. Josh e adevarat?, ma intreba inca o data.
M-am ridicat de pe tampitul de Brock, care acum era la pamant, si m-am indreptat precaut spre Silver.
- Scumpo, nu a fost chiar asa, i-am spus, prinzand-o de mana cand a incercat sa fuga.
- Nu a fost chiar asa? Josh, ce e asta? Ce esti tu? Erai altfel! Viata mea era altfel!, spuse ea, incercand sa scape din stransoare.
- Scuze…, am incercat eu sa ii spun, dar era deja prea tarziu, deoarece am obtinut doar o criza de nervii din partea ei.
- Nu-ti cere scuze, imi spuse trista.
- Dar, Sillver nu a fost asa! Trebuie sa ma crezi!, i-am spus incet.
- Lasa-ma in pace!, striga ea la mine.
- Nu! Nu pot!, i-am raspuns eu.
- Ba sigur ca poti! Da-mi drumul!, imi spuse ea, lasand capul in jos, si incepand sa se smuceasca.
- Silver, nu il poti crede pe el! Eu te iubesc! Nu as face niciodata asa ceva!, i-am zis eu.
- Ei, uite ca ai facut-o deja! E destul!, imi spuse ea.
- Dar nu mint! E adevarul!, am incercat sa ii spun, dar m-am ales doar cu o palma.
- Vai, vai, vai! Ce romantic!, spuse ironic schiloditul de Brock. Sti ca ma prefera pe mine. Ca s-ar culca cu mine de 10 ori mai repede decat cu tine.
- Taci, cretinule!, am tipat, dandu-i un picior in bijuterii.
- Sa te i-a dracu`, pampalaule!, urla Brock, chircindu-se de durere.
- Silver, stai!, am strigat spre ea cand am vazut ca o luase la fuga. Plecase din nou. De ce tot ce iubesc, pur si simplu, dispare?
Era intuneric. Imi era frica ca ea sa nu pateasca ceva, dar nu se mai putea asa. Poate ca nu e facut ca noi doi sa fim impreuna. Trebuie sa ramanem prietenii, si nimic mai mult. Noi doi eram prietenii foarte buni. Nu puteam sa stric asta doar din cauza ca mie imi placea, din nou, de ea. Spun din nou din cauza ca eu am mai fost cu ea in clasa a opta, parca, dar nu a iesit nimic, decat o ruptura brusca dupa o saptamana. Probabil ca ea nu a suferit atat cat am suferit eu…
Cap X – Addiction is never good, usually ends with overdose… corectat de Thea ms fatoo>:D<
Nu mai puteam. Simteam ca o sa cedez. Era prea mult. Totul era prea mult! Trebuia sa fac ceva. Trebuia sa iau un calmant sau ceva, orice. Ceva care sa ma faca sa uit de tot, de toate problemele, de toate durerile, de toate dezamagiriile. Si atunci am stiut. Stiam ce trebuia sa fac, stiam pe cine trebuia sa sun. Am luat i-phonul meu, si l-am sunat pe Liam.
- Alo, Liam? Aici Silver, am spus, cand a raspuns la telefon.
- Silver? Cu ce te pot ajuta?, ma intreba el.
- Sti tu cu ce, i-am raspuns eu. La intrarea in padure e bine?, l-am intrebat hotarata.
- Da. Ne vedem acolo, imi raspunse, inchizand.
M-am ridicat din pat. Mi-am luat o haina pe mine, mi-am pieptanat cat de cat parul si am pornit spre intrarea in padure. Noroc ca iesisem din spital. Aveam aproximativ 100 de metri de mers. A durat cam 5 minute pana am ajuns. Liam era deja acolo, asteptandu-ma. M-am apropiat de el si l-am intrebat:
- Mi-ai adus?
- Da. De care vrei?, ma intreba direct.
- Orice, i-am raspuns, dand din umeri.
Atunci, el scoase din buzunarul interior al hainei o cutiuta cu niste pastile colorate, si mi le inmana, parca ezitand.
- Sigur vrei sa incerci? Sti ca nu este cale de intoarcere, nu?, ma intreba, uitandu-se la mine.
- Doar dami-le, i-am raspuns, in timp ce ii dadeam banii.
- Sti unde ma gasesti daca mai ai nevoie de mine, imi spuse el, dupa care pleca.
Acum, eram doar eu cu mine. Mi-am miscat incet picioarele pe drumul catre casa. Am intrat inauntru, si am mers direct in camera mea. Am luat un pahar cu apa, si am inghitit 2 tablete. Le-am simtit efectul dupa doar 5 minute. Simteam cum uit de tot, cum toate lucrurile rele dispar. Eram euforica. Pentru prima data de la accident eram fericita, simtind ca plutesc.
- Silver, esti acolo?, ma intreba tata.
- Da, tata. Sunt aici, i-am raspuns, in timp ce ascundeam cutiuta sub perna.
- Pot sa intru?, ma intreba, in timp ce deschidea usa .
- Pai, esti deja inauntru. Nu te mai pot opri, i-am raspuns sec.
- Uite scumpo. Am auzit de visele tale si cred ca ar trebui sa sti adevarul despre mama ta, imi spuse, aranjandu-mi perna, acest lucru dandu-mi palpitatii. Doamne! Daca vedea cutiuta, eram moarta. Noroc ca se asezase langa mine, si nu pe perna.
Am bagat mana incet sub perna, si am prins cutiuta, pe care am bagat-o in maneca bluzei.
- Ce adevar? Mama traieste, asa-i?, l-am intrebat, nu tocmai socata.
- Da. Ea te-a abandonat la nastere. Nu a fost niciodata pregatita sa aiba un copil, pentru ca ea insusi era un copil. Avea doar 17 ani, ma informa tata, avand vocea sparta .
- Poftim? Ai lasat-o gravida la 17 ani? Esti nebun?, l-am intrebat, ridicandu-ma in picioare.
- E doar vina mea, stiu, imi raspunse, uitandu-se in jos.
- Trebuie sa merg pana la baie… sa imi revin, am spus, pornind spre usa de la baie.
Am apasat pe clanta si am intrat. M-am pozitionat in fata oglinzii, asa incat sa imi pot vedea ochii injectati. Aratam ca un cadavru. Am dat drumul la apa, si am mai inghitit o pastila. Am asteptat sa isi faca efectul, dupa care am ascuns cutiuta in sertarul cu tampoane, pentru ca stiam ca nimeni nu umbla acolo. Dupa, am plecat din baie si am intrat in camera in care tata ma astepta, pe pat.
- Silver, imi pare rau! Trebuie sa sti ca eu ti-am spus ca este moarta pentru ca, era ca si moarta pentru tine. Si, decat sa suporti o parasire atat de josnica, mai bine credeai ca e moarta.
- Asta era mai bine pentru tine, tata. Nu si pentru mine, am spus, iesind pe usa .
Am coborat scarile si mi-am luat o pereche de botine negre, cu toc, dupa care am iesit afara. Trebuia sa plec de aici, sa evadez. Era prea mult.
Ploua. Nu stiam unde sa merg, asa ca am pornit alene spre casa lui Ashley. Probabil voi intra sa o salut si sa vorbim, pentru ca nu am mai vazut-o de mult, si imi era dor de ea. Ea statea la cateva case distanta de mine.
- Sil!, exclama Ashley, sarindu-mi in spate. Ce vant polar te aduce pe aici?, ma intreba razand.
- Rau, unul foarte rau, i-am raspuns trista.
- Ce s-a intamplat?, ma intreba, renuntand la zambet.
- Multe, i-am raspuns eu. Acum, hai sa mergem in casa, te rog. Am cam inghetat si mi s-au udat pana si chiloti din cauza ploii.
- Ok!, imi spuse Ashley, razand.
Am intrat in casa lui Ashley, o vila mare. Pot spune ca era chiar grandioasa. Era mobilata cu gust, nu asa cum vedeai pe la alte trei camere in una.
Mi-am agatat haina pe cuier, dar nu am observat cand cutiuta aceea blestemata a cazut pe jos, lasand sa se imprastie pastilele prin tot holul.
- Drace! O, Doamne!, am exclamat, aplecandu-ma si strangandu-le in graba, sperand ca Ashley sa nu vada.
Dar, cand sa caut cutiuta, nu o mai gasam. Eram sigura ca in ea ramasesera cel putin trei pastile. M-am ridicat, si am vazut-o pe Ashley stand rezemata de tocul usii, cu cutiuta si acele pastile in mana. Parea foarte nervoasa, dezamagita si toate cele.
- Silver, te droghezi?, ma intreba stupefiata.
- Normal ca nu!, am mintit eu, dar eram jalnica.
- Atunci, de ce ai droguri la tine?, ma intreba, luandu-mi din mana si celelalte pastile.
- Nu sunt droguri!, am raspuns. Acum, da-mi-le!, am incercat sa ii ordon, dar ea puse toate pastilele in cutiuta, si le aruncase la gunoi.
- Nu pot sa cred ca ai facut asta, Ashley! Cum iti permiti? Erau ale mele! Am dat o caruta de bani pe ele!, am strigat la ea, incepand sa plang. Daca nu le iau, durerea, dezamagirea si totul vor aparea din nou! Voi fi pierduta din nou! Ashley, dami-le inapoi!, am racnit la ea.
- Silver, asta nu e un raspuns. Nu te ajuta cu nimic sa te distrugi!, incepuse ea sa strige la mine.
- Eu decid ce e bine si ce nu pentru organismul meu! Acum da-te la o parte!
Am trecut pe langa ea, si mi-am luat cutiuta cu pastile inapoi, dupa care am plecat acasa, fara sa imi iau ramas bun de la ea.
Am hoinarit pe strazi pana pe la ora doua noaptea. Panica si disperarea incepeau sa puna stapanire pe mine, asa ca am deschis cutiuta in care erau medicamentele mele, si am scuturat-o bine, in speranta ca mai sunt, dar, spre disperarea mea, nu mai erau.
Am aruncat cutiuta cat colo, si am inceput sa injur cat de tare ma tineau plamanii. Un barbat, ba nu baiat, ma auzise si venise spre mine.
- Nu ne-am mai vazut de mult, asa-i?, ma intreba acesta, uitandu-se insistent la corpul meu.
Stiam cine era, dar nu vroiam sa cred asta. Nu vroiam sa se intample ce va urma sa se intample.
Scuze pentru absenta, nu prea am mai avut timp sa scriu ceva nou pentru ca am editat capitolele, am decis sa schimb radical ficul, asa ca, capitolul 9 care era inainte nu va exista si l`am inlocuit cu acesta, sper sa nu va suparati pe mine.
Cap IX- Answers or not?
Ma urmarea, o umbra a mamei era dupa mine. Apoi dintr`o data tipul neingrijit care dorise sa ma omoare. Am tipat cat de tare ma tineau plamanii:
-Nuuuuu! Nu mi`am dat seama ca acum eram in fund tipand.
-Ce s`a intamplat? Ma intreba Josh
-Am avut un vis ciudat.
El ma imbratisa si imi saruta buzele spunand ca acum totul e bine si ca ma pot culca la loc. I`am raspuns cu un sarut lung si m`am ridicat pentru a merge sa imi schimb rochita care se pare ca noaptea mi se ridicase pana in gat.
-Mi s`a vazut totul azi noapte asai? Am intrebat eu
-Cam da, raspunse Josh rusinat
-Totusi am simtit ca mi`ai aranjato asai?
-Da, ti`am aranjat`o, spuse el zambind.
M`am indreptat spre el, m`am asezat pe burta lui si i`am sarutat buzele. El ma rasturna pe spate si se puse peste mine explorandu`mi fiecare coltisor al gurii cu limba. Am stat asa cam 5 minute dupa care stomacul meu infometat trebuia sa ne deranjeze. S`a ridicat de pe mine si m`a luat in brate ducandu`ma la masina si scotand o camasa de a lui pentru a o lua pe mine
-Te descurci singura? Ma intreba e el sperand probabil ca raspunsul sa fie nu.
-Da! Am spus eu fericita
- Mi`am luat tenisi mei Converse dupa care am incercat sa intorc camasa deoarece era pe dos.Josh ma ajutase sa imi intorc camasa si mi`o daduse pe mine inchizand nasturi. Camasa lui nu era deloc lunga asa ca, coapsele mele erau dezgolite.
-Wow areti super sexy! Spuse el.
-Acum da`mi de macare sau o sa ajung un cadavru sexy, am spus eu razand.
Scoase din masina cerealele si laptele si imi facuse cereale cu lapte. Imi era atat de foame incat le`am terminat in 5 minute dupa care mi`am luat o pereche de jeansi si am plecat la o plimbare cu Josh si Flower care mancase si ea micul dejun pe care i`l daduse Josh ( pliculet si mancare speciala).
-Scumpule, imi spui azi totul? Am intrebat eu dupa 10 minute de plimbare.
-Off iubire, hai sa ne asezam. Cu ce vrei sa incep? A intrebat el.
-Ce inseamna sange pur? Si ce esti tu si ce era cu mama si ce era tipul acela pe care l`ai omorat? Am spus eu
-Uite, mai demult toata lumea avea sange pur. Creaturile ca noi nu se mai saturau de el. Era aromat, pur si cald sangele. Dar de la un timp numarul lor a scazut si au ajuns doar domnitorii si persoanele importante sa aiba sange pur. Acum e o raritate, un dar ceva fenomenal sa ai sange pur. Sunt doar 2 in toata SuA, tu si inca cineva. Tipul care vroia sa te omoare era vrajit de mirosul sangelui tau si de frumusetea ta. Cei cu sange pur nu erau cei mai frumosi, de obicei erau chiar urati pentru a incerca sa respinga creaturile ca mine. Dar tu nu esti asa, tu esti perfectiunea. Eu trebuie sa te apar. De aceea nu putem face altceva decat sa ne sarutam. Daca as lasa monstrul din mine sa faca mai mult ar exista posibilitatea sa nu ma mai controlez. Cat despre mama ta, ea era un sange demi-pur pentru ca avuse relatii cu cineva cu sange impur sangele ei se transformase din pur in demi-pur. Tu ai iesit sange pur. Se vede de la nastere, cei cu sange pur sunt rapitor de frumosi si au un miros de trandafir cand se nasc dar cu cat imbatranesc cu atat devin mai urati uni. La tine nu e asa, tu cu cat cresti devi mai frumoasa. E un fel de vraja, fiindca mama ta a nascut un sange pur adica pe tine scumpo ea a trebuit sa te paraseasca sau risca sa moara si ea si tu. Ea nu are voie sa ieie legatura cu tine decat dupa 18 ani cand e sigura ca tu sti deja secretul.
-O doamne! Am exclamat eu. Ce stupid, ce complicat, ce ciudat!
-Stiu, spuse el uitandu`se in jos.
-Josh tot nu mi`ai spus ce esti tu.
- Silver, Silver! Trezeste`te Silver!
Simteam cum ceva ma scutura cu putere. Am deschis ochi, eram intr`o camera alba, eram intr`un spital, pe un pat jegos, intr`un spital jegos, reintoarsa la o viata jegoasa.
-Doamne! Traiesti! Doamne Silver ti`ai revenit! Credeam cu toti ca o sa mori!
Sa mor? De ce as muri? Ce naiba se intampla aici? E un cosmar, trebuie sa fie un cosmar!
-Silver de ce plangi? Ma intreba tata.
-Tu! Tu mi`ai distrus viata! Cum iti permiti sa apari in fata mea? L`am intrebat eu isterizandu`ma
-Silver, imi pare rau ca nu am vrut sa te las la intalnire atunci, e doar vina mea ca tu ai ajuns asa, spuse el uitandu`se trist la mine.
-Doar atat? Daca faceai doar atat fi sigur ca nu faceam crize! Mi`ai distrus viata! Mi`ai lasat un bilet ca nu mai vrei sa ma vezi! Ai fugit cu curvele tale! M`ai mintit in legatura cu mama! Cum as putea sa te iert? Am spus eu plangand.
-Scumpo, eu nu am facut nimic din toate astea, tu ai fost in coma, probabil ai visat.
-Sa visez? Josh stie, cheama`l aici! Trebuie sa stie! Am zbierat eu.
-Josh, intra, spuse tata.
El intra in camera si inchise usa, se apropie de mine parca asteptand sa spun ceva. El stia, el a fost cu mine, trebuia sa stie!
-Josh spune`i tatei ca am dreptate! Spune`i de mama, spune`i de sange pur! Spune`i de toate!
-Poftim? Ce sange pur? Ce sa ii spun? Silver, odihnestete, e clar ca ai visat.
Da asta era, jumatate de an din viata mea era un vis, un cosmar, cum am putut crede ca o sa traiesc vesnic? Ca o sa fiu fericita cu cineva? Da, ti`ai gasit.
- Cat timp am fost in coma? Am intrbat eu stergandu`mi lacrimile.
- Cam o saptamana, spuse Josh.
- Trebuie sa vorbesc ceva cu tine, i`am spus lui Josh, in privat, am adaugat cand am vazut ca tata nu vroia sa plece.
Dupa ce tata a iesit pe usa inchizand usa in urma lui am inceput sa spun:
- Josh chiar nimic nu e real?
- Iti mai amintesti operatia? Spuse el luandu`mi mana in mainile lui.
- Da, m`am trezit singura, tu ai plecat, am fost externata dupa 1 saptamana si am plecat in cautarea ta, am ajuns la New York si te`am gasit.
- Uite, te aici incepe coma, tu nu te`ai mai trezit dupa aceea operatie, nu ai fost niciodata externata, nu ai plecat niciodata la New York iar eu nu te`am lasat niciodata, spuse el sarutandu`mi fruntea.
- Josh, tu ma iubesti? L`am intrebat eu timida.
- Normal ca da, spuse el.
- Ma refer, ma iubesti, ma iubesti? Sau doar ca si pe o prietena?
- Adica daca vreau ca tu sa fi cu mine? Intreba el sceptic.
- Da, in visul meu noi doi eram impreuna, i`am spus eu.
- Silver, sti ca nu putem fi impreuna, mai ti minte? „ Nici daca l`as iubi nu as vrea sa fiu cu el, pentru ca as distruge prietenia”, imi cita el.
- Da, scuze, nu stiu ce a fost in capul meu, cred ca sunt inca zapacita, i`am spus eu zambind.
- Nu e nimic, iti vei reveni, sunt sigur.
PENTRU CEI CARE CITESC ACEST FIC: VA ROG SA LASATI COMENTARI PENTRU A STI DACA CITESTE CINEVA SI DACA ARE ROST SA IL CONTINUI. AM DECIS SA NU MAI POSTEZ NEXTURI PANA LUNI. DACA LUNI AU SA FIE 5 COMENTARII MINIM LA FIC ATUNCI IL VOI CONTINUA. DECI ROG CITITORII CARE DECID SA NU COMENTEZE SA POSTEZE SI EI UN COMENTARIU. NU TREBUIE SA FIE DE 500 DE PAGINI, E DESTUL DACA SPUNETI CE VA PLACE SI CE NU SAU DACA VA PLACE SAU NU FICUL.
MULTUMESC.
Cap VIII – Yesterday i wanted to know the truth but now i`m not so shure
Sa recapitulam: am avut un accident de masina, am fost in coma, am facut o operatie stupida pe creier, cred, Josh a plecat, am venit dupa el si m`am pricopsit cu ceva pe mine.
Era cumva un barbat? Nu am vazut cine era, dar stiam ca era o fiinta umana, avea ochii rosii ca sangele, aproape letali. Era un barbat murdar, cu pantaloni rupti si era descult. Facea un zgomot ca si un monstru care tocmai isi gasise prada. Se uita la mine asa cum se uita un pradator la mancarea lui.
-Ooo, ce avem noi aici? O fi un sange pur? Mda cred ca da. Mama ta a cam facut sacrificii pentru tine asai?
Despre ce vorbea? Cum adica sange pur? Si ce legatura avea mama aici?
-Nu intelegi asai? Ma intreba el stergandu`si saliva care i se prelinse pe barba`i murdara.
-Ar trebui? Am intrebat eu uitandu`ma speriata la el.
-Uite, frumoaso tu si inca o fata sunteti singurele sange pur din SuA, si eu am avut norocul sa dai tu peste mine. Cat despre mama ta, traieste, pe undeva, ea nu are voie sa fie cu tine pana nu afli secretul care va desparte.
-Ce secret? Am intrebat socata?
Stiam ca mama a plecat, dar credeam ca ne`a parasit nu ca a plecat de buna voie, singurul lucru pe care mi`l lasase fusese medalionul argintiu care il aveam la gat de cand ma stiam. Mi`am dus mana la gat si am prins micutul medalion in palma am citit micutele litere gravate pe spatele lui. Scria:
„ Cand peste cei reci vei da,
Nu`ti fie frica,
Te va proteja ”
Am citit aceste versuri, nu intelegeam nimic, cand eram mica credeam ca e vorba de oameni rai care imi doresc raul si ca, ingerul meu ma va pazi dar se pare ca nu era asa, nu avea nicio legatura cu asta. Atunci pe medalion au aparut cateva versuri:
„ O, grije ai tu sange pur,
Caci cei reci si insetati,
Din sangele tau dornici sa se-nfrunte,
Nu te vor ajuta, ei te vor incurca,
Si mai mult si mai mult,
Pana nu vei mai exista”
Daca primele nu aveau sens, ultimele nici pe atat. Nu era nici`o logica, sange pur? Ce naiba?
-Ai inteles ce vrea sa zica? Ma intreba el apropiindu`se.
-Nu, sunt pierduta, am spus eu uitandu`ma in jos.
Atunci se napusti asupra mea. Eram in pericol, stiam asta, dar nu stiam ce dorea sa imi faca. Eram speriata, plina de sange si de zgarieturi. Rochia mea frumoasa acum era murdara si rupta.
-Nu o sa doara, spuse el.
Ce nu o sa doara ce o sa imi faca? M`am panicat, o sa ma violeze? O sa ma omoare? Am inchis ochi si am asteptat sa se termine. Simteam cum imi miroase gatul, iar in cateva secunde partea de sus a rochiei mele era istorie, din ea ramasese partea de jos care era tinuta doar de o curea. Eram in sutien in fata unui necunoscut. Am inceput sa plang, imi era foarte frica. Simteam cum mainile lui se plimbau in sus si in jos pe corpul meu care tremura ca varga de frica.
-Nu plange, cum am spus se va termina repede.
Atunci am simtit cum buzele lui reci se lipesc de gatul meu. Am simtit ca imi pierd constinta, dar nu era de durere, era din cauza panici, a fricii. Nu stiam ce era tipul acela, dar aveam o banuiala. Nu am apucat sa ma gandesc prea mult. Am decis sa deschid ochii pentru a vedea pentru ultima data lumina soarelui. Si l`am vazut, era Josh, doar ca era orbitor de frumos, aproape ireal. Avea ochii verzi, patrunzatori, se putea vedea in ei furia. Parul lui blond care de obicei era aranjat, acum era ravasit. L`am vazut cum a sarit la gatul tipului care incercase sa ma omoare.
-Silver fugi! Striga Josh.
Nu puteam sa fug, eram tintuita acolo, eram prea speriata ca sa ma misc, simteam ca daca o sa o fac o sa cad jos, dar atunci am vazut`o pe Flower, stiam ca trebuie sa o ascund, saraca, statea ingrozita la 2 metri de mine, am alergat spre ea si am laut`o pe sus. Am pus`o intr`o scorbura de copac pentru a o proteja de ce se intampla. Nu stiam ce naiba se intampla. Il vedeam pe Josh cum sarea pe tipul murdar si cum il lovea si il arunca in toti copacii care la contactul cu el se rupeau. Nu credeam ca Josh e atat de puternic, dar se pare ca ma inselasem. Atunci mi`am amintit ca eu eram doar in sutien, am cautat repede ceva cu ce sa ma acopar, dar nu aveam cu ce. Josh nu ma vazuse niciodata asa, plina de sange, murdara si pe deasupra si doar in sutien. Era cam salbatic pentru gustul meu. Nu am apucat sa ma gandesc prea mult la asta pentru ca am auzit ceva care semana cu urlet de durere. Mi`am intors capul inspre cei doi si am observat ca Josh il muscase de gat pe tipul acela iar acum barbatul se zvarcolea pe jos. Dupa ce acel om sau animal sau ce era isi dadu`se ultima suflare Josh venise spre mine:
-Trebuie sa pleci! Spuse el tragandu`ma inspre padure.
-Poftim? Nu am batut toata America ca sa plec! am spus eu revoltata.
-Nu poti sta aici, si nu iti pot explica.
-Dar trebuie! I`am raspuns eu.
-Uite Silver, noi nu suntem ca toti oameni, tu nu esti. Mai mult nu it pot spune.
-Cum adica sunt sange pur? Am intrebat eu amintindu`mi de ce a zis monstrul acela.
-E o poveste lunga, nu cred ca esti pregatita sa o afli. Spuse el trist.
Atunci m`am apropiat de el si i`am sarutat buzele pline. Erau ca si ale tipului mort, erau reci si inghetate. Imi fusese atat de dor de el, dar acum era schimbat, era altfel. Nu era Josh pe care il stiam, plin de viata, de iubire si mereu zambaret. Acum era un Josh sobru.
-Silver, trebuie sa intelegi, spuse el ca si cum ceva l`ar chinui.
-Nu pot sa inteleg, fa`ma tu sa inteleg! M`am rastit eu la el. Nu imi dadusem seama dar plangeam. Imi fusese foarte dor de el, iar acum cand eram langa el, el ma respingea.
-Uite, spuse el stergandu`mi lacrimile cu degetul. Te iubesc, dar tocmai de aceea nu pot fi cu tine, trebuie sa te protejez nu sa te pun in pericol.
-Nu ma pui in pericol! Am tipat eu la el.
-Cum nu? Esti aici, mai mult moarta decat vie, murdara, plina de sange si in sutien. Eu nu numesc asta protejat. A spus el.
-Nu imi pasa ce crezi tu ca inseamna cuvantul protejat, tu pentru mine esti ca si soarele dupa ploaie, ai fost acolo pentru mine tot timpul, nu ma poti lasa acum, sti asta, sti ca te iubesc, ca te`am iubit tot timpul chiar daca nu mi`am dat seama. I`am spus eu incercand sa ma uit in ochii lui pentru a`i vedea raspunsul.
-Silver, te rog nu fa asta! Spuse el chinuinduse din nou.
-Ce s`a intamplat? Sti ca imi poti spune orice! Imi spuneai orice! Pentru ca eram prieteni, eram cei mai buni prieteni!
-Off! Spuse el prinzandu`mi capul cu mainile lui. Incapatanata mica! De ce nu poti sa intelegi? De ce scoti tot timpul totul de la mine? De ce trebuie sa fie asa?
-Sa fie asa cum? Am intrebat eu incercand sa gasesc raspunsul.
-Nu mai conteaza, hai sa te duc la masina.
-Stai sa o iau pe Flower, am spus eu ducandu`ma spre catelusa.
Am scos`o pe Flower de acolo si am pus`o pe jos dupa care m`am dus cu Josh spre masina. Drumul a fost scurt, a durat in jur de 10 minute, Josh stia drumul nu ca mine. Dupa ce am ajuns am bagat`o pe Flower in masina si m`am intors sa discut cu Josh. El ma puse pe capota masinii dupa care isi puse mainile pe genunchi mei.
